Mostenirea noastra din "Copiii lui Dumnezeu"

Pământul se supune legilor schimbării constante. Din sursa primordială eternă emană forţele divine creatoare, care pătrund până la nivelul materiei, în valuri din ce în ce mai mari, ceea ce înseamnă că materia este formată de aceste forţe. Acest proces atinge apogeul la nivelul ultra-materiei, când, automat, se inversează. Astfel, procesul de spiritualizare reîncepe, iar materia redevine energie. Dar acest proces durează o eternitate. Aceste schimbări au loc la intervale regulate, dar atât de lent încât o viaţă umană nu este suficient de lungă pentru a le putea remarca şi observa. Totuşi, atunci când o asemenea schimbare este pe punctul de a se produce, după ce a fost pregătită timp de mii de ani fără a fi observată, ea se manifestă destul de brusc. Noi trăim acum într-o asemenea epocă de tranziţie, în timpul căreia modificările devin perceptibile. Aşa se explică de ce pe pământ există mulţi oameni cu craniul rotund, care sunt ghidaţi şi guvernaţi de suverani care le sunt infinit superiori din punct de vedere spiritual, şi al căror corp diferă. Ei au o statură mai fină şi un craniu mai alungit. A existat odată pe pământ o rasă complet diferită de cea a oamenilor de astăzi. Ea manifesta în întregime legea spiritului, şi nu pe cea a materiei, aşa cum se întâmplă cu rasele umane actuale. Conştiinţa sa era ridicată pe nivelul divin şi ei îl manifestau pe Dumnezeu aici, pe pământ, fără să cadă vreodată pe nivelul corpului, al egoismului. Datorită purităţii sale divine, această rasă şi-a meritat cu adevărat numele de „copii ai lui Dumnezeu”. Întreaga lor viaţă se baza pe spiritualitate, pe iubire, pe altruism. Dorinţele şi pasiunile fizice nu le umbreau niciodată spiritul. Membrii acestei rase superioare cunoşteau toate misterele naturii, inclusiv toate energiile lor personale, pe care le păstrau sub controlul spiritului. Astfel, ei aveau facultatea de a supune natura şi de a-i orienta forţele aşa cum doreau. Cunoaşterea lor era nesfârşită. Nu trebuiau să-şi câştige pâinea prin muncă, punând forţele naturii să lucreze în locul lor. Ei cunoşteau toate legile naturii, secretele materiei, dar şi ale propriei lor fiinţe, dar mai ales puterea spiritului. Ştiau cum se poate transforma o energie în materie şi cum se poate transforma materia în energie. Au construit pe pământ instalaţii şi instrumente cu ajutorul cărora puteau stoca, pune în mişcare şi utiliza în funcţie de nevoile lor nu numai toate forţele naturii, dar şi propriile lor energii spirituale. Trăiau în pace, fericiţi, şi domneau asupra unei mari suprafeţe a pământului. Tot la vremea respectivă mai existau pe pământ şi alte fiinţe, care semănau cu fiii lui Dumnezeu, dar erau înzestrate cu un corp mult mai material şi aveau un nivel de conştiinţă mult inferior. Având spiritul obtuz, conştiinţa lor se identifica în totalitate cu corpul lor. Ei trăiau în păduri, se luptau între ei şi cu animalele naturii. Erau aşa-numiţii oameni primitivi. Rasa fiilor oamenilor, aşa cum o vezi în ţara noastră, reprezintă o încrucişare a celor două rase din acea vreme. Energia divină a fiilor lui Dumnezeu şi marea forţă fizică a fiicelor oamenilor au dat naştere unor descendenţi de o mare varietate. Pe de o parte au apărut uriaşii fizici, pe de alta uriaşii spirituali. Au existat de asemenea titanii fizici, care au moştenit de la mama lor un creier primitiv, subdezvoltat. Forţa creatoare a tatălui lor s-a manifestat astfel pe plan material, şi ei au căpătat nişte corpuri incredibil de puternice. În mod natural, şi-au utilizat forţa fizică monstruoasă pentru a-i supune pe cei mai slabi decât ei, iar natura lor animalică a făcut din ei nişte tirani temuţi de toată lumea. Au existat însă şi uriaşi spirituali, care au manifestat forţa creatoare moştenită prin centrii lor cei mai elevaţi, de la nivelul creierului, nu al corpului. Aceştia au primit misiunea de a ghida, pentru încă un timp, rasa primitivă atât de apropiată de materie, precum şi rasele hibride care au rezultat din încrucişările de care ţi-am vorbit. Aceşti ghizi spirituali i-au învăţat despre ştiinţe şi artă, au pus bazele unei culturi superioare, le-au dat exemplul iubirii divine, al dezinteresării şi grandorii spirituale. Aşa se explică de ce astăzi unele ţări sunt guvernate de despoţi şi tirani, în timp ce în altele mai domină încă înţelepciunea şi iubirea.Totuşi, prin graţia legii eredităţii, este posibil ca până şi în perioadele cele mai cumplite ale pământului din când în când câte un fiu al lui Dumnezeu să renască într-un trup uman, pentru a-i arăta umanităţii cum poate ieşi din întuneric şi din nenorocire. -fragment din cartea Elisabeth Haich "Initierea"