Eul- "o sabie cu doua taisuri"

Cauza razboiului, spune Rudolf Steiner,  este exacerbarea egoismului, este atasamentul exagerat pe propria persoana, este egoitarea omului. Cine nu va intelege ca eul este o sabie cu doua taisuri nu va intelege nici sensul intregii evolutii umane si cosmice. Pe de o parte, eul provoaca dezvoltarea egoismului in om, face pe oameni sa doreasca sa-si insuseasca toate bunurile materiale, ca si toate cele ale sufletului ca sa le puna numai in slujba propriului lor interes, al eului lor. Eul este cauza care face ca intreaga vointa a omului sa fie canalizata numai spre satisfacerea sa. Faptul ca eul aspira sa-si apropie o buna parte din bunurile comune tuturor, ca vrea sa inlature din calea sa pe toti ceilalti, celelalte euri, sa se bata cu toti, sa faca razboaie, este una din fetele eului uman. Dar pe de alta parte, eul este cel care da omului independenta si libertatea interioara, tot ceea ce, pe buna dreptate, innobileaza pe om. In eu sta demnitatea noastra. El este scanteia, samanta din om. Eul s-a desprins dintr-o stare de natura sufleteasca globala, dintr-un eu colectiv universal, in sanul caruia fiecare s-a diferentiat. Misiunea pe care omenirea o are de indeplinit este tocmai sa aspire spre forta care va duce la o interiorizare tot mai accentuata a eului, spre o deplina spiritualizare a acestuia. Din punct de vedere antroposofic, scopul final al evolutiei este realizarea unei comunitati de euri individuale libere si independente. Numai cand un eu a devenit suficient de liber, suficient de autonom pentru a iubi din propria vointa , numai atunci este iubirea o daruire perfect libera. Planul divin prevede oarecum ca eul sa devina atat de independent, incat sa poata oferi lui Dumnezeu iubire ca pe un dar al sau personal. Oamenii ar fi ca niste prizonieri inlantuiti, daca ar fi constransi, oricat de putin , intr-un fel sau altul, sa daruiasca iubire.Eul devine un garant in indeplinirea scopului sau suprem. Daca eul nu conduce pe om spre iubire, daca se impietreste in el insusi, devine o ispita care arunca pe om in Abis, devine instrumentul care separa pe oameni si-i impinge spre Marele Razboi al tuturor impotriva tuturor. De aceea, el este sabia ascutita, cu doua taisuri, iar cel care a dat omului deplina constiinta a eului sau, Isus Christos, este, reprezentat, simbolic, si pe buna dreptate, ca o sabie cu doua taisuri iesind din gura. Omul a putut sa se inalte pana la conceptia eului liber datorita crestinismului. Isus Christos ne-a adus eul cu toata maretia Sa, iar simbolul eului prin sabia ascutita cu doua taisuri il vedem reprezentat pe una din peceti. Faptul ca aceasta sabie iese din gura Fiului Omului releva ca atunci cand omul a invatat sa vorbeasca deplin constient despre eul sau, i s-a dat si puterea de a se inalta cat mai sus, dar si aceea de a aluneca tot mai jos. Sabia ascutiata cu doua taisuri este unul din simbolurile cele mai importante pe care ni le prezinta Apocalipsa.