“Omul – semnificatul si demnitatea sa in confruntarea interculturala” I- a- zi

Ideea, dezvoltata si personalizata,  de la care a pornit dezbaterea pe tema “Omul – semnificatul si demnitatea sa in confruntarea interculturala”. 

Prima intrunire pe filosofie a comparatiei ce a avut loc  la Schio- prov. Vicenza.

Originea problemelor umanitatii poarta numele de “ignoranta”; ea  da nastere fricilor noastre de orice fel ; ne-a devenit strain modul de a ne confrunta  cu problema prin intermediul educatiei; fricile, gratie si instictului de conservare, ne determina sa actionam instinctiv, animalic, prin agresivitate. “Lupta sau fugi” sunt, din pacate, expresii ale manifestarilor noastre intr-o lume ce tinde spre globalizare. Libertatea se cucereste prin aportul cultural al fiecaruia la Unitate, debarasandu-ne in acest mod de atasamente, decondionandu-ne din chingile vieturii in ignoranta. Sa invatam sa-i respectam pe cei de langa noi si sa renuntam la verbul de “a fi tolerant”, caci , sa nu uitam, in latina verbul “tollere” are acelasi semnificat cu “a suporta”, fapt ce ne indica o lipsa si ne conduce in acelasi timp spre constientizarea nevoii de cunoastere , acceptand cu respect si surprindere diferentele ce paradoxal ne apropie mai mult decat ne tin departe unu de altul.  (Michele Di Cinto, presedintele prov. a Societatii de Filosofie italiana)

 - Filosofia occidentala si gandirea orientala

Etnocentrismul, egocentrismul si idolatria sunt franele in crearea de relatii; schimbul reciproc de informatii ofera cadrul armonios al unei pluralitati de miscari in universal. Noi nu suntem posesori ai Liberatii, suntem reflexii,  parti in interiorul acesteia. (Marcello Ghilardi, Univ. Padova )

-Filosofia occidentala si confuncianismul

Armonia (和谐)transpare din dialogul interpersonal, nu are caracter unidirectional. Este Binele cel mai pretios, excluderea este termenul sau opus.

Democratia reprezinta modalitatea de operare cu si pentru popor.

Educatia este stiinta de a recunoaste inima ta pierduta.

Un nou guvern este infatisat printr-unul al virtutiilor, ce prezinta 3 camere:

-         camera eruditilor (cunoscatori ai religiilor stravechi)

-         camera nationalista (cunoscatori si descendenti ai marilor ganditori ai confuncianismului)

-         camera poporului (alesi de catre popor)

Armonia se bazeaza pe solidaritatea si cooperarea intre popoare.

(Maurizio Scarpari, Univ. Venetia)

-Filosofia occidentala si filosofia indiana

Filosofia indiana ne poarta dincolo de schemele prestabilite.

Textul “radacina” / fundamental e cel unde ratiunea nu poate ajunge. El apare ca si cum ar fi realizat prin transmitere orala si devine un instrument desprins din gura maestrului. Doar maestrul e capabil sa transmita sunetele corecte ale textului (ton, ritmicitate…). Textul scris nu poate fi luat ca unul veritabil; de aceea maestrul invata textul pe de rost.

Vedele provin dintr-o dimensione transcendentala si pot fi transmise cu ajutorul unui maestru ce-l poate auzi. De fapt, prima data el are viziunea textului , apoi acesta urmeaza a fi condensat in suntete pentru a-l putea da mai departe. Cuvantul si suntetul in hindusa au acelasi semnificat. Textele sacre, radacina, sunt un criteriu al Adevarului bazat pe cuvant.

Filosofia indiana pleaca de la materializarea ritualurilor sacrificale; se conserva modelul sacrificial si apoi se da forma interpretarilor si se nasc diferite metode de ritual.

(Bruno Lo Turco, Univ. La Sapienza Roma)