martedì 23 luglio 2013

REVELAZIO – putere si receptivitate


   

Se spune ca un filosof l-a intrebat pe Cuviosul Teodor : „Cine nu s-a nascut si a murit; cine s-a nascut si n-a murit; si cine a murit si n-a putrezit?" iar acesta i-a raspuns: „O, filosofule, nu este mare întrebarea ta, dar îti voi raspunde: Cel ce nu s-a nascut si a murit este Adam, cel ce s-a nascut si n-a murit este Enoh, iar cel ce a murit si n-a putrezit este femeia lui Lot, care s-a prefacut în stâlp de sare. Însa, tu asculta sfatul nostru cel sanatos si, parasindu-ti întrebarile cele nefolositoare si silogismele cele scolasticesti, apropie-te de Hristos, Caruia îi slujim, si vei lua iertare de pacate". Iar el a tacut ca un mut si s-a dus, minunându-se de raspunsul cel dat cu multa pricepere.
Dealtfel, evolutia spirituala reala reprezinta o succesiva fuziune subtila cu fortele spirituale superioare (in care puterea divina reprezinta polul masculin, emisiv, iar aspirantul spiritual este polul feminin, receptiv). De asemenea, evolutia spirituala reprezinta o succesiune continua de morti si renasteri (moarte fata de tendintele inferioare, grosiere, impure,fata de karma negativa, cu care aspirantul nu se mai identifica, regenarare sau renastere pe niste planuri spirituale inalte, luminoase, la care dobandeste accesul).
În mitologia chineza, cosmogonia e infatisata prin zeul primordial Pan Ku , creatorul lumii. La începuturi se spune ca totul era „un vârtej întunecat”, un haos din care s-a nascut Pan Ku, o fiinta antropomorfa. Acesta a crescut treptat hranindu-se din cele mai mici farâme ale universului, cu ochii închisi, dormind un somn de optsprezece mii de ani. În cele din urma, Pan Ku se trezeste din somn, deschide ochii, dar fiindca în jurul lui era doar întuneric, nu vede nimic. Înfuriat de aceasta situatie, zeul loveste întunericul cu pumnul lui urias si împrastie elementele haosului. Învolburarea haosului înceteaza, urmând dupa ea o noua miscare a materiei: toate lucrurile usoare si pure sunt eliberate si se ridica, iar toate elementele grele si grosolane se cufunda. Astfel apar cerul si pamântul.
Stând în picioare, cu talpile pe pamânt si cu capul în cer, Pan Ku împiedica apropierea si reunificarea acestor doua spatii. Cu fiecare zi care trecea, pamântul se îngrosa cu trei metri, pe masura ce materia se depunea. În acelasi timp si Pan Ku se înalta cu trei metri. Timp de optsprezece mii de ani, Pan Ku a continuat sa creasca, pâna când trupul sau a devenit gigantic, iar cerul si pamântul au capatat o grosime considerabila. La un moment dat, Pan Ku s-a încredintat ca pamântul si cerul erau fixate la locul lor si nu se mai puteau contopi. Atunci, s-a asezat pe pamânt ca sa se odihneasca si a murit. Trupul sau neînsufletit a ajutat la desavârsirea si înfrumusetarea actului creator. 
Mitul relateaza apoi o cosmogonie sacrificiala, care merita sa fie citata în întregime si asupra careia merita sa meditam:
„Pan-Ku, cel nascut înaintea tuturor, s-a preschimbat cu totul în ajunul mortii sale: respiratia lui a devenit vânt si nor, glasul i s-a prefacut în tunet, ochiul sau stâng s-a facut soare, ochiul sau drept sa facut luna, sira spinarii si madularele lui au devenit patru laturi ale lumii si cei cinci munti uriasi, sângele lui s-a prefacut în fluvii, tendoanele si vinele sale au ajuns sa fie drumuri pe pamânt, din carnea lui s-a alcatuit tarina de aratura de pe câmpuri, parul i s-a schimbat în stele, din perii de pe trup s-au facut ierburile si copacii, din dinti si din oase au rasarit aurul si pietrele, din samânta lui barbateasca si din maduva lui au iesit la iveala margaritarele si jadul, iar sudoarea i s-a prefacut în ploaie si roua. Gâzele care traisera pe trupul lui, sub înrâurirea vântului, s-au facut oameni."
Inainte de a crea omul, Dumnezeu l-a gandit "dupa Chipul si Asemanarea Sa". Acest arhetip al omului primordial se spune ca ar fi oglindit structura cosmosului. Multe traditii il prezinta pe omul primordial ca fiind o fiinta androgina; se spune despre Adam ca ar fi fost androgin Coexistenta contrariilor apare expimata in termeni metafizici (a fi - a nu fi), teologici (manifestare - nonmanifestare) si in termeni biologici (bisexualitatea). In logica Vedelor, cunoasterea suprema presupune o închidere care se deschide, revelatia interioara a înteleptului fiind pregatita de autosacrificiul prin care el se „distruge" pe sine pentru a se uni cu Sinele universal absolut (Brahman). Asadar, întreaga logica vedica e dominata de imperativul spiritual al sacrificiului, motiv ce duce la exorcizarea sacrala a fricii de moarte si la prezentarea mortii ca apoteoza necesara, ceea ce explica, în ultima instanta, atât cosmogonia autosacrificiala a omului cosmic Purusha, cât si binecunoscuta formula a transmigratiei sufletelor maya, ca forta retardanta în drumul omului spre renuntare, se compune atât din energii eminamente  destructive, care te pot duce la pietre, întârziindu-ti sau zadarnicindu-ti împlinirea spirituala, cât si din energii favorabile, care te pot ajuta, cu conditia sa le identifici corect si sa te folosesti de ele.
Din aceasta logica a constructiei si destructiei cosmice fara început si sfârsit se nasc marile dualisme indiene, care aseaza lumea în structuri disimetrice complementare, în absenta carora destinul universului si al omului ar fi imposibil de înteles. Prima asemenea structura reproduce succesiunea fazelor constructive, de „modelaj" armonic ale universului (kalpa) si a celor destructive (pralaya), „sistole si diastole ale absolutului (M. Hulin, ibid., p. 353), care se vor particulariza ulterior în triada Brahma- Vishnu-Shiva, în care prima si a treia divinitate reprezinta disimetria constructie-destructie, Vishnu fiind „crugul", punctul de echilibru care le reuneste pe amândoua. Dramatic, la nivelul oamenilor, dualismul kalpa-pralaya transleaza în raportul dintre dharma si maya, „iluzia cosmica" pe care omul o întâlneste peste tot în viata, si de magia careia se desprinde în momentul suprem al renuntarii sacrificiale (sannyasa). Potrivit a cestei conceptii -derivate din fiinta duala a lui Vishnu, „crugul" universului -, maya, ca forta retardanta în drumul omului spre renuntare, se compune atât din energii eminamente  destructive, care te pot duce la pietre, întârziindu-ti sau zadarnicindu-ti împlinirea spirituala, cât si din energii favorabile, care te pot ajuta, cu conditia sa le identifici corect si sa te folosesti de ele.
Drumul spre întelepciune nu apare ca fiind radical opus mayei - cum îndeobste se mai crede -, ci presupune, dimpotriva, o cumpatata selectie a „iluziilor" pozitive care te pot ajuta. Greseste profund doar cel care se opune rigid si inflexibil mayei; tot asa cum universul se înnoieste mereu prin pralaya, având nevoie de autodestructie pentru a renaste, omul trebuie sa gaseasca si el „relele pozitive" ale mayei care îl pot ajuta.
“Doar acolo veti putea deveni
Carne si oase
Piele si inima
Maini si picioare
Gura si plamani
Ficat si rinichi si suflet

Veti cunoaste numele si meseriile voastre      (de una singura)
Si veti naste pe fiii pamantului.”
Livia Bazu





“Si eu care m-am prosternat, m-am trezit, dar am pastrat în minte tot ceea ce am vazut. Aceasta este viziunea care mi-a aparut în timpul somnului meu, eu am sarbatorit la trezirea mea pe Domnul a toata dreptatea si i-am adus Lui Toata slavirea. 50. Dupa aceea, am varsat multe lacrimi si ele curgeau fara întrerupere amintindu-mi de cele ce am vazut. Caci toate aceste lucruri se vor împlini si toate lucrarile celor fericiti se vor vadi la timpul lor.cap88 11. Toate locurile pamântului vor fi distruse de foc cu locuitorii lor. Toti, de oriunde ar veni, vor fi judecati si pedepsiti dupa lucrarile lor si pedepsele vor fi vesnice. 12. Atunci cei drepti se vor trezi din somnul lor si Domnul se va ridica împotriva celor rai. 1. Iata ceea ce a fost scris de Enoh: El a scris acest tratat de întelepciune pentru toti oamenii chemati sa îi conduca sau sa îi judece pe ceilalti oameni. El l-a mai scris pentru toti copiii mei care vor trebuii sa locuiasca pe pamânt în vremurile ce vor veni si sa mearga pe caile dreptatii si pacii. 2. Fie ca spiritele voastre sa nu se îndurereze pentru cele ce vor veni. Caci Prea-Sfântul si Prea-Înaltul a stabilit fiecaruia timpul sau. 3. Fie ca omul drept sa se trezeasca din somnul sau, fie ca el sa se ridice si sa mearga pe caile dreptatii, ale bunatatii si ale iertarii. Mila va coborî peste omul drept si el va fi învestit pentru totdeauna cu putere si sfintenie. El va trai în bine si în dreptate si calea sa va merge spre lumina vesnica, dar pentru pacatosi ea nu va merge decât în întuneric. 13. Pacatele nu vin niciodata de sus, ci oamenii au gasit secretul de a face raul, dar nenorocire, celor ce îl fac. Cap.101 10. Vreau sa va dezvalui înca o taina: carti de bucurie vor fi date dreptilor si înteleptilor si ei vor crede în aceste carti care cuprind regulile întelepciunii. 11. Si ei se vor bucura si toti cei drepti vor fi rasplatiti pentru ca au învatat sa cunoasca caile dreptatii. 1. În acel timp Domnul le va ordona sa adune pe copiii pamântului pentru ca ei sa aplece urechea la cuvintele întelepciunii sale, El le va spune: aratati-le aceasta întelepciune, caci voi sunteti conducatorii si stapânii lor. 2. Aratati-le lor rasplata care va trebui sa o primeasca toti cei care au urmat cuvântul caci Eu si Fiul Meu vom face cu ei un neam etern în numele dreptatii. Pace voua, copii ai dreptatii, bucurie si fericire!Sfinitii si alesii se vor ridica de la pamant, ei vor inceta sa isi mai coboare privirea, in
semn de supunere si umilire, ei vor fi imbracati cu un nou vesmant de viata.
Acest vesmant al vietii lor este comun cu cel al Domnului spiritelor, in prezenta Sa vesmantul vostru nu se va invechi deloc si faima voastra nu va apune nicicand. Sfârsitul viziunii lui Enoh. Fie ca binecuvântarea si mila Domnului sa coboare printre cei ce Îl iubesc. Amin!
- Cartea lui Enoh


venerdì 19 luglio 2013

Insemnul Numelor purtate de Enoh; Transmiterea Cuvantului - “Fericiti facatorii de Pace, caci ei fiii lui Dumnezeu se vor Numi!”



Hristos, Mantuitorul Lumii a venit sa ne aduca Numele cel Bun. “Fericiti facatorii de Pace, caci ei fiii lui Dumnezeu se vor Numi!”
In Cartea Jubileelor se spune ca Jared si sotia sa Baraka l-au zamislit pe Enoch.De asemenea, se specifica exact ca “Fii Zeilor” aveau planuri deosebite pentru Enoch:
“Acesta este numai primul copil, dintre cei care s-au nascut pe Pamant, care au invatat sa scrie si sa citeasca”
Impreuna cu sotia sa, Edni, Enoch a zamislit un fiu – Matusalem.
Enoch si-a petrecut cea mai mare parte a vietii departe de familie la “Fii Zeilor”.
Conform scrierilor, nu au existat decat cinci sau sase “vizite la oameni”. “Si el a stat la ingerii lui Dumnezeu sase jubilee de ani (aproximativ 300 de ani), iar ei i-au aratat tot ce se afla “pe Pamant si in Ceruri”…si el a scris totul.”(Cartea Jubileelor“..Acei sfinti “m-au coborat” pe Pamant si mi-au spus:-Impartaseste-i totul fiului tau Matusalem…”(Enoch) El a transmis toata invatatura urmasilor sai, printre care se afla si nepotul sau Lamesch (fiul lui Matusalem si tatal lui Noe ):
“…Iar bunicul meu Enoch mi-a transmis invatatura “tuturor misterelor pe care le aflase”…printr-o carte…”(Enoch)
Hermes Trismegistul a fost un alchimist legendar din Alexandria, adesea înfățișat cu un trident care reprezintă razele iluminării sale. Inițiații care îi urmează învățăturile sunt cunoscuți sub numele de ermetici.Termenul grecesc referitor la Hermes, Trismegistul, înseamnă De Trei ori Mare. 
Hermes Trismegistus a fost asimilat cu zeul Thot pentru egipteni, Hermes pentru greci și Mercur pentru romani, fiind identificat de unii chiar cu Moise. Este considerat inventatorul scrisului și al limbajului, al magiei, al astronomiei și al alchimiei.  În islam, unde alchimia a fost privită ca o moștenire a profeților dinainte, Hermes Trismegistul este identificat cu Enoh-Idrīs.
 În Discursul perfect, Hermes Trismegistul îi dezvăluie lui Asclepios că Dumnezeu nu are nume, sau mai curând le are pe toate, deoarece el este în același timp Unu și Întregul. Bucurându-se în veci de fecunditatea celor două sexe, el dă mereu naștere la tot ceea ce a avut intenția să procreeze.
- Cum, Trismegiste, spui că Dumnezeu are ambele sexe?
- Da, Asclepios, și nu numai Dumnezeu, ci și toate ființele însuflețite și vegetale.
Numele “Enoch” inseamna “Initiatul”, “Invatatul”, “Inteleptul”. El a fost initiat de catre insusi “Dumnezeul” biblic, deoarece “Enoch ii urma in mod constant pe adeptii lui Elohim”. Acesta nu era nimeni altul decat zeul egiptean al intelepciunii si culturii “Thoth”, denumit la greci Hermes, alias Hermes Trismegistos. Alte nume cu care se identifica:  Thauti, Surid sau Saurid, Idris, Onuris si biblicul Enoch sau Enoh. Adapa, Mercur, Nabu, Metraton, Toth... apare si ca regele Solomon…
Literatura Biblica este impartita in patru categorii: (1) literatura canonica, adica inclusa in Biblie; (2)literatura apocrifa acceptata, care nu este inclusa in Biblie, dar este declarata ca literatura scrisa sub influenta harului divin (3) literatura apocrifa “eretica”, adica neaceptata din cauza abaterilor de la dogmele religioase ale vremii.(4) pesudoepigrafa (antinomul plagiatului), literatura care este pusa pe seama unor autoritati altele decat cele care au compus aceste materiale. Aceste materiale pot fi incluse (sau nu) in Biblie. O mare parte din cartile Bibliei (Vechiul sau Noul Testament ) sunt de acest gen. O alta clasificare este in concordanta cu mesajul pe care il contine materialul: avem literatura cu continut pilduitor, exemplu este Cartea Proverbelor din Vechiul Testament (numite in Biblia romaneasca “Pildele lui Solomon”) sau cu continut istoric – exemplu cartea Cronicilor sau Paralipomena din Vechiul Testament si cartea faptelor in Noul Testament, etc.
Si totusi cine este acest “Enoh”? Raspunsul il aflam  chiar din Geneza (Facerea) 5-24: 
 “Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut pentru că l-a luat Dumnezeu.”
Cum a umblat?  Inseamna ca nu a murit – au raspuns altii. Daca nu a murit inseamna ca era sfant, atat de sfant ca Dumnezeu l-a luat la el. Din nefericire, traducatorii Bibliei in limbile pamantului nu au respectat numele original. Onomastica Ebraica este semnificativa, nepastrand-o pierdem si din semnificatia personajului. Astfel aflam ca Iisus nu a fost numai Iisus, el a fost salvarea si salvatorul omenirii, pentru ca Iisus esteIeshua, care in ebraica inseamna salvare. Enoh nu este Enoh, el este Hanokh (adica initiatul, toata lumea stie ca Hanuka, la evrei, este sarbatoarea initierii templului de catre Macabei in Ierusalimul eliberat de pagani). Enoh sau Hanokh este primul initiat in cele sfinte .Cartea lui Enoh, este de fapt o culegere de 5 carti, diferite, scrise de (probabil) cinci autori diferiti de-a lungul a 2, 3 sau 4 secole. De unde stim? De la limba folosita, metaforele si evenimentele descrise.
De fapt, pana la inceputul secolului 20, nimeni nu a stiut ca exista un original al cartii. Cartea s-a pastrat in limba Ghez, limba sfanta a Crestinilor Etiopieni. Dupa aproape doua mii de ani, in care toti au crezut-o disparuta, a aparut intr-un manuscris Etiopean. In 1823 a fost descoperit acest manuscris si a fost tradus de August Dillmann in limba Germana pe la 1853. In 1893 au fost retradusa in Engleza si in 1906 R.H. Charles a scos o noua editie critica a textului Etiopian folosindu-se de 23 manuscrise diferite, toate scoase la iveala in acest timp. In 1912 R.H. Charles a scos o editie definitiva a textului Etiopian, editie care a fost tradusa si in limba Romana de Editura Herald. Din nefericire, timpul a erodat aceasta superba editie a lui RH Charles din cauza descoperirilor de la Qumran. A trecut inca o jumatate de secol si iata au iesit din pamantul arid si uscat al desertului Tarii Sfinte, ramasite ale cartii. La Qumran, pe malul Marii Moarte, au fost descoperite zeci de fragmente in Aramica si Ebraica si cateva in Greaca.

Cartea lui Enoh este o carte fundamentala in religiile asa numite Abrahamice (Iudaism, Crestinism si Islam). Textul cartii nu poate fi inteles fara o pregatire anterioara. Cartea lui Enoh nu este canonica pentru niciuna din religiile mentionate; singura biserica Crestina care a inclus-o in canon este biserica Ortodoxa Etiopiana.
Cartea lui Enoch a fost in antichitate parte din Biblie, o stim cu siguranta din cauza faptului ca s-au gasit fragmente la Qumran. Cartea este considerata din punct de vedere literar drept carte apocaliptica asemanatoare in mesaj cu Cartea lui Daniel sau cu Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul. Cartea lui Enoh este compusa dintr-o colectie de 5 carti, scrise in perioade diferite si redactate de doi redactori si ei din perioade diferite. Colectia contine: Cartea Veghetorilor (strajerilor),  Enoh 1 – 36; Cartea Pildelor,Enoh 37 – 71; Cartea Luminatorilor Ceresti, Enoch 72 – 82; Cartea Fantasmelor din Vis Enoch 83 – 90;Epistola lui Enoh, Enoch 91 – 107;108?. Cartea lui Enoh a fost denumita de academici Enoh 1 sau Enoh-ul Etiopian. Exista doua carti medievale, atribuite si denumite Enoh 2 sauEnoh-ul Slavonic si Enoh 3 sau “Secretele lui Enoh”

Cartea Veghetorilor,   Enoh 1 – 36 - include viziunea lui Enoh despre ceruri si pamant si o descriere a ingerilor cazuti, numiti “veghetori”, descriere bazata pe Geneza (Facerea) 6:1-4, in care “fiii Domnului” au facut dragoste (formulat cu menajamentul cultural, expresia a fost mai dura) cu femeile frumoase ale oamenilor. Din aceasta “intalnire” se nasc asa zisii  “Nefilim”, in traducere  corecta din ebraica  “giganti”, “titani”. Enoh incearca un demers de disculpare fata de Dumnezeu, demers respins. Enoh este plimbat de ingeri de doua ori imprejurul pamantului (probabil in scopul de a intelege efectele acestor relatii). Textul original al cartii este   in Aramaica si a fost datat de translatorul si editorul originalelor  Jozef T. Milik  intre 200-100 i.Hr. Fragmentele au fost descopertite in pestera Qumran no. 4 si poarta inscriptionarile de catalog 4Q201, 4QEnocha .
Cartea Pildelor,  Enoh 37 – 71 -  aceasta carte este de o importanta extrema studiului Crestinismului primar pentru simplul fapt ca pomeneste referinte fecvente  la o persoana denumita “cel drept”, “alesul”, “unsul” (Meshiah- Mesia) si “fiul omului”. Cartea vorbeste de “judecata de-apoi” si rasturnarea situatiei – cei asupriti vor fi fericiti si asupritorii damnati. Cartea este datata in primul secol inainte de Hristos. Aici ar putea fi cateva concluzii: (1) cartea este de origine Eseniana si atunci inseamna ca esenienii au fost de fapt proto-Crestini; (2) cartea a fost scrisa de o secta evreiasca proto-crestina, alta decat Esenienii; (3)Cartea a fost scrisa cand Iisus a fost cunoscut si este de fapt un discurs Crestin, care reproduce vorbele lui Iisus; (4) este o profetie ebraica avand la baza Daniel; (5) Singurul lucru care este dificil de realizat, este neincluderea cartii in canonul biblic crestin.

Cartea Luminatorilor Ceresti, Enoch 72 – 82 - cunoscuta si sub titlul  Cartea Astronomica, contine revelatiile lui Enoh primite de la calauza lui cereasca, ingerul Uriel. Ingerul Uriel ii povesteste ca anul solar este format din 364 de zile si cel lunar 354 de zile. Ambele date au fost gasite si in documentele de la Qumran, inclusiv o formula de calcul pentru calcularea lunilor ebraice lunare in luni solare. In carte se pomeneste de intrarea si iesirea soarelui si a lunii prin porti diferite (Est-Vest) si relationarea astronomica a stelelor, a vanturilor, toate considerate elemente divine pentru creerea unei ordini divine  intr-o lume locuita de oameni. Si aceasta carte a fost descoperita la Qumran in numar de 4 copii, si tot in pestera no. 4, bineinteles copiile erau scrise in Aramaica. Avand in vedere ca Eseneii si dupa ei  crestinii au adoptat calendarul solar si avand in vedere ca ritualul Templului din Ierusalim a fost condus dupa calendarul lunar, originea cartii este clar sectanta, probabil Eseniana sau a unei secte proto-crestine.
Cartea Fantasmelor din Vis, Enoch 83 – 90 - contine doua viziuni a unor visuri pe care le-a visat Enoh. Primul vis este legat de potop; al doilea vis, numit in carte “apocalipsa animalelor”, prezinta viziunea societatii de la Adam si Eva pana in timpul Macabeilor. Viziunea prezinta personajele intruchipate in animale, cand Israel (poporul lui-)  este personificat intr-o turma de oi si Dumnezeu este personificat in Pastorul. Deoarece cartea aminteste Macabeii, este clar ca a fost scrisa dupa 164 i.Hr, probabil intre 164-100 i.Hr. Si aceasta carte a fost descoperita la Qumran in cateva copii dispersate si tot in pestera no. 4. Inca odata sumedenia de motive Crestine o atribuie unei secte proto-Crestine sau Eseniana.
Epistolele lui Enoh, Enoh 91-107 - o carte in care Enoh povatuieste pe precocele Noe despre viitorul sau stra stra-nepot pe care-l prezice. Povetele sunt de ordin etic si moral si se incadreaza intr-o prezicere apocaliptica legata intr-un fel de comportamentul omenesc. Apocalipsa, numita “apocalipsa saptamanilor”,  si care divizeaza istoria biblica in unitati fara sot, un fel  de saptamani. Povestitorul, adica Enoh, se localizeaza in saptamana a 7-a, ramanand ca judecata finala se va petrece in saptamana a-8-a. Pe baza acestei prorociri (si al altora),  Isaac Newton vestitul fizician si (mai putin stiut de lume) teolog, a calculat asa numitul “sfarsit al lumii”, marcandu-l a fi anul 2060.
Aceasta carte este clar ca a fost scrisa dupa 170 i.Hr. probabil intre 170-180 i.Hr.
Concluzia lui Enoh,  capitolul 108 , este clar o adaugare tarzie, probabil prin secolul al II-lea d.Hr. L-am amintit pentru ca in traducerea romaneasca exista, fiind inclus si de RH Charles. Deoarece nu s-a gasit nici o urma de el la Qumran si fiind inclus in textul Etiopian, se crede ca textul a fost scris de un autor crestin tarziu, care a incercat o normalizare intre textul Apocalipsei (Revelatiei) lui S. Ioan Teologul.
Cartea in limba Romana este tiparita de editura Herald dupa editia din 1912 a lui CH.Charles.

 In scrierile lui Enoch regasim relatari despre asa numitii “fii ai lui Dumnezeu” (ca si in Prima Carte a lui Moise), unde ei erau numiti “ingeri”.Despre decaderea fiilor lui Dumnezeu (sau ingeri) se relateaza pe larg in Cartea lui Enoch, in capitolele VII si VIII:

“S-a intamplat in acele zile, dupa ce oamenii se inmultira, ca li s-au nascut fiice frumoase.Ingerii, fii lui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt frumoase, s-au indragostit de ele si au spus:-Lasati-ne sa ne alegem dintre urmasii oamenilor sotii si sa ne inmultim.
Atunci a spus Sam-Jaza, calauza acestora:-Ma tem ca va veti speria de aceasta dorinta si ca eu va trebui sa platesc pentru un asa mare pacat.
Insa Ei au spus:-Fagaduim sa nu ne schimbam hotararea, ci sa ne ducem la bun sfarsit “planul”.
Atunci ei au jurat si si-au promis sa duca planul la bun sfarsit.
Cei doua sute de ingeri au coborat pe Ardis, varful Muntelui Armon, si si-au ales sotii…S-au apropiat de ele, au locuit cu ele, le-au invatat tainele magiei, ale descantecelor si cum sa foloseasca radacinile si pomii. In plus, Azazel i-a invatat pe oameni sa faca sabii, cutite, scuturi si platose,
oglinzi, bratari si alte bijuterii, sa foloseasca pomezi, sa isi infrumuseteze
sprancenele, sa se foloseasca de “pietre”, astfel incat lumea s-a schimbat complet.Erau din ce in ce mai multe nelegiuiri, viata desfranata se raspandise, iar ei pacatuiau mereu.
Amarzarak i-a invatat pe toti tainele magiei si folosirii radacinilor, Armers i-a invatat dezlegarea de vraji, Barkajal i-a invatat sa contemple astrii, Akibeel i-a invatat “semnele”, Tamiel – astronomia si Asaradel – miscarea Lunii.” Adeptii acestor “viziuni” tainuiesc faptul ca “Enoch sustine in mod
explicit ca ar fi fost in stare de veghe”.
Enoch si-a petrecut aproximativ 70 de ani printre oameni.In ceilalti 295, a fost invatat si pregatit de catre “Elohim” (Fii Zeilor), pentru a se intoarce la oameni si a raspandi “Cuvantul Divin”.

venerdì 12 luglio 2013

Deasupra curcubeului




"13. curcubeul Meu, pe care l-am asezat in nor, el va sluji ca semn al legamantului dintre Mine si pamant14. Cand voi strange nori deasupra pamantului, curcubeul se va arata in nor;. 6. Curcubeul va fi in nor; si Eu Ma voi uita la el ca sa-Mi aduc aminte de legamantul cel vesnic dintre Dumnezeu si toate vietuitoarele de orice trup de pe pamant."

Aceste versete biblice ma poarta cu gandul iarasi la Vrajitorul din Oz, mai precis la melodia “Somewhere Over The Rainbow” interpretata de Judy Garland .

"Undeva deasupra curcubeului, acolo sus de tot
E un loc de care am auzit odată într-un cântec de leagăn
Undeva deasupra curcubeului, cerul este albastru
Şi visele pe care îndrăzneşti să le visezi chiar se îndeplinesc
Îmi voi pune o dorinţă într-o zi şi mă voi trezi acolo unde norii vor fi lăsaţi în urma mea
Unde necazurile se topesc precum picăturile de lămâie deasupra şemineului
Acolo e unde mă vei găsi
Undeva deasupra curcubeului, păsărele albastre zboară
Păsările zboară deasupra curcubeului
De ce, oh, de ce nu pot şi eu?
Dacă păsărelele albastre pot zbura dincolo de curcubeu
De ce, oh, de ce nu pot şi eu?"

Iata viziunea celebrului scriitor englez de origine indiana Salman Rushdie cu privire la  “Vrajitorul din Oz”; Pentru Rushdie “Vrăjitorul din Oz” este mai mult decât un film pentru copii, și mai mult decât un film de fantezie. Este o poveste ", a carei intriga porneste, se nutreste din atitudinea inadecvata a adulților", în care "slăbiciunea celor maturi forteaza copiii să preia controlul propriilor destine." Salman Rushdie s-a nascut in 1947 la Bombay, cu doua luni inainte ca India sa-si cucereasca independenta. Desi provine dintr-o familie de musulmani practicanti, a fost crescut intr-o atmosfera de toleranta culturala si religioasa.
Romanul care l-a impus definitiv a fost "Copiii din miez de noapte" (distins cu Booker Prize in 1981 si Booker of Bookers in 1993). I-au mai fost decernate titlurile Fellow al Royal Society of Literature in Marea Britanie si Commandeur des Arts et des Lettres in Franta. Printre cartile sale se numara "Versetele satanice", "Rusinea", "Ultimul suspin al Maurului", "Pamantul de sub talpile ei", "Orient, Occident".
De altfel e de notat si faptul ca acest autor a consacrat un spatiu special  “Vrajitorului din Oz” expunandu-si propria sa viziune cu privire la aceasta povestire in volumul de eseuri  “Dincolo de limite”. Cartea acestuia intitulata “Dincolo de limite” este împărţită în patru mari capitole: Eseuri, Mesaje din Anii Ciumei, Editoriale şi Dincolo de limite. Subiectele alese de Rushdie variaza de la Vrajitorul din Oz, India sau scriitori ca Angela Carter, Arthur Miller, Edward Said, J.M. Coetzee si Arundhati Roy pana la unele probleme politice actuale: situatia din Kashmir, Irlanda de Nord, Kosovo, lumea islamica versus lumea occidentala, alegerile americane din 2000 sau atacul terorist de la 11 septembrie 2001.

 Prima parte – Eseuri – cuprinde texte mai exhaustive scrise între 1992 şi 2000, cu privire la subiecte variate. Astfel, Rushdie uimeşte încă de la primul eseu, intitulat Dincolo de Kansas,  descoperind o lucrare erudită cu privire la filmul „Vrăjitorul din Oz”, implicaţiile acestuia în societatea americană contemporană, metaforele fiecărui personaj, dar şi modul în care au fost acestea interpretate şi motivele pentru care au fost aleşi anumiţi actori, redescoperirea filmului odată ce am ajuns adulţi („Aceasta e ultima şi cea mai teribilă lecţie a filmului: că există un sfârşit, un ritual de trecere neaşteptat. În final, încetând să mai fim copii, devenim cu toţii magicieni fără magie, scamatori demascaţi, având doar simpla noastră umanitate ca s-o scoatem la capăt”). Rushdie ne dezvăluie că putem trece dincolo de limite, de frontiere, dacă avem cu adevărat voinţa de a schimba lumea în care trăim. Iar propria lui experienţă, care l-a făcut să sufere atâţia ani, să se ascundă de oamenii răuvoitori, ne dovedeşte că trebuie să depăşim barierele şi limitele, singura metodă de a ne redescoperi şi de a înţelege lumea în care trăim.


martedì 9 luglio 2013

Simbolistica “rozei vanturilor” Prin ce stea ne indreptam privirea? “Acasa” exprima centrul universului meu ; acolo-i “buricul pamantului”


La intoarcerea in locul de unde a plecat, Dorothy fericită, încă sigură că visul ei a fost real, il îmbrățiseaza pe Toto și spune "There's no place like home" (Nicăieri nu-i ca acasă). Acasa e intr-adevar locul la care oricine tanjeste, dar el nu poate fi gasit cu adevarat decat dupa ce se parcurg cateva etape:
Iata ce ne spune autoarea Livia Bazu:
“Ascultati       
ascultati-va
Cautati cautati-va
Gasiti gasiti-va”
Astfel, maestrul interior iti spune asculta pentru apoi a stiA Cauta” …numai asa vei afla (Gasi) Adevarul.
Iar nimic nu se poate fara constientizarea faptului ca  putem functiona doar impreuna…sa ne ascultam/ sa ne cautam/ sa ne gasim
Cerul ne ofera bogatiile spiritului, iar Pamantul pe cele ale omului. Prin Unitate in diversitate sporim deopotriva comoara eterna a Fiului lui Dumnezeu, cu averea Fiului Omului. Inima:
- Locul de intalnire al Fiului Omului cu Fiul lui Dumnezeu.
Genesa (Facerea) 9
1. Dumnezeu a binecuvantat pe Noe si pe fiii sai si le-a zis: "Cresteti, inmultiti-va si umpleti pamantul.
3. Tot ce se misca si are viata sa va slujeasca de hrana: toate acestea vi le dau, ca si iarba verde.7.  Iar voi, cresteti si inmultiti-va; raspanditi-va pe pamant si inmultiti-va pe el!"
13. curcubeul Meu, pe care l-am asezat in nor, el va sluji ca semn al legamantului dintre Mine si pamant14. Cand voi strange nori deasupra pamantului, curcubeul se va arata in nor;. 6. Curcubeul va fi in nor; si Eu Ma voi uita la el ca sa-Mi aduc aminte de legamantul cel vesnic dintre Dumnezeu si toate vietuitoarele de orice trup de pe pamant."
Gasim în traditia românesca unele credinte referitoare la Centrul Lumii. Este aspectul atins si de Eliade in Mitul etrnei reintoarceri. - mitul eternei reîntoarceri (le mythe de l’éternel retour), cu sensul lui rău de înlănţuire în condiţia umană, în cercul naşterilor, morţilor şi renaşterilor Drumul spre centru, in schimb, explica eseistul, pus in valoare si prin aceasta poezie dar si prin povestirea “Vrajitorul din Oz,” este trecerea de la o zona profana într o zona sacra, translatia de la irealitatea vietii imediate la realitatea absoluta, de la iluzie la devenire, la ontic, de la umanitatea muritoare la îndumnezeire.
„Acest drum spre centru implica întotdeauna efort, suferinta, ratacire, este o ascensiune dificila. Pe un alt nivel, drumul spre centru se reduce la drumul catre sine însusi, de exemplu, în asceza si contemplatia indiana Scriitorul exemplifica cu literatura universala: o lunga ratacire bogata în peripetii si suferinte, este întoarcerea lui Ulise în Itaca sau luptele si încercarile lui Aeneas; romanele medievale nu sunt altceva decât o lunga si dramatica însiruire de probe pe care eroul le învinge ca sa ajunga la tinta. În cazul romanelor din ciclul Graal, tinta aceasta prezinta în ea însasi datele si simbolismul centrului. Divina Comedie este o coborâre în Infern, urmata de ascensiune, aidoma temelor initiatice clasice. Nu e întotdeauna obligatorie prezenta motivelor calatoriei, a aventurilor si ratacirilor, a probelor si monstrilor, pentru a omologa o opera literara unui drum spre centru. Opere de seama ale literaturii universale au ca tema centrala cautarea obstacolului, lupta cu pacatul sau ignoranta, lupta cu destinul. Sunt teme de structura rituala, initiatica.
A indrazni sa pleci la drum, a-ti face curaj este punctul esential in demersul pe calea devenirii; gandul calauzitor e necesar a fi, dupa spusele lui Eliade :  „A nu - ti fi frica de nimic, înseamna a privi tot ce se petrece în lume ca spectacol. Asta înseamna sa putem interveni oricând, prin imaginatie, si putem modifica spectacolul asa cum vrem noi”…acesta este in fapt si miezul teoriei lui Eliade, iar viata ca si spectacol este pusa in figuratie  si prin poezia L. Bazu cu personajele inspirate din povestirea Vrajitorul din Oz. Personajele sunt, in fapt, parti din noi insine ce-si manifesta “dorul de acasa”
Intorcandu-ne la simbolistica centrul/ buricul pamantului putem adanci aspectul si pe linia radacinilor noastre stramosesti pentru a patrunde mai in profunzime intelesul versurilor:
“Aflati
insula –stea
ascunsa printre petalele rozei vanturilor”
In majoritatea reprezentarilor rozei vanturilor apare inscrisa in centrul imaginii o insula….

Bunaoara se credea ca pamântul este înconjurat de apa Sâmbetei. Apa Sâmbetei este matca tuturor apelor Acolo e cetatea lui Dumnezeu si Marul Rosu. Toate apele lumii ies din Marul Rosu se raspândesc în lume si se întorc la Marul Rosu. El se gaseste acolo unde este Buricul Pamântului. Pe Buricul Pamântului este un Munte Sfânt.. Roza vânturilor este reprezentarea grafica a frecventei vântului pe cele opt directii cardinale si intercardinale. Numarul opt se pune în relatie cu octogonul – figura intermediara între patrat si cerc si, ca atare, semnifica lumea intermediara, între cea terestra conotata prin patrat si cea uraniana, simbolizata prin cer” Cristina Panculescu ne lamureste si mai clar în privinta simbolismului octogonului : „ Octogonul este simbolul geometric plan al Centrului; simbolul numeric este 8…Un alt simbol geometric plan atasat Centrului este octogonul stelat (inca o data se poate face trimitere la “insula-stea” ) Acest simbol se raporteaza la aspectul activ, „ functional”, al Centrului … Prin Centru, dupa cum afirma toate traditiile , se face legatura între Cer si Pamânt. Simbolul geometric plan al Cerului este cercul. Simbolul geometric plan al Pamântului este patratul. Simbolul geometric plan al Centrului este octogonul care face trecerea de la patrat ( Pamânt) la cerc (Cer) si reciproc” Interesant este, de asemenea, si faptul ca forma schematica a octogonului este rezultatul juxtapunerii a doua cruci: crucea greaca (+) si crucea Sf Andrei(X). Or,numele Sf Andrei deriva de la substantivul masculin andros care în limba greaca înseamna Om, iar Om este desemnarea lui Zamolxe ca Stapân al Centrului si Rege al Lumii. Tot Ivan Evseev ne mai spune: „ Opt este numarul totalitatii si al echilibrului cosmic, reprezentate prin cele opt directii ale spatiuni ( inclusiv geografice) si prin roza vânturilor: patru puncte cardinale si patru directii intermediare. Aceasta poate semnifica însa si directiile migratiei hiperboreene, cu carcater civilizator.

Si acum tot despre o “roza a vanturilor”ceva mai actuala… Monumentul Kilometrul zero localizat în centrul Bucurestiului, România, în fata Bisericii Sf. Gheorghe Nou, sector 3, a fost conceput de arhitectii Horia Creanga si Stefan Niculescu si materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938. Monumentul de la Kilometrul 0 este o roza a vânturilor, între razele careia sunt gravate denumirile principalelor provincii istorice românesti: Muntenia, Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat, Oltenia, Basarabia si Bucovina. În centrul rozei, sculptorul a plasat o sfera încinsa pe circumferinta cu un brâu pe care sunt reprezentate semnele zodiacului, iar pe lateralele de piatra ale micului bazin în care sta pus in scufundata roza sunt sapate denumirile unor orase ale României si distantele, pornind din Kilometrul 0 pâna la ele.Monumentul este divizat în 8 sectiuni, fiecare reprezentând o provincie româna istorica: Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova,Bucovina, Transilvania, Banat si Oltenia. Printre orasele ale caror denumiri sunt gravate pe acesta se numara si Chisinau, Orhei, Tighina, care sunt în prezent în Republica Moldova, precum si Silistra si Bazargic azi Dobrici din Bulgaria, care au facut parte din România Mare din 1913 pâna în 1940.
Pentru a intelege mai in profunzime semnificatul versurilor“urmarind busola noua ce arata sudul/
si cantecul vanturilor”, putem aminti si de Rene Guenon ce ne vorbeste despre importanta punctelor cardinale în gândirea traditionalaFilosoful, metafizicianul si esoteristul francez Rene Guenon trateaza, în culegerea de studii publicate postum, intitulata „Simboluri ale stiintei sacre“, inclusiv problema zodiacului si a punctelor cardinale.Guenon arata ca toate popoarele vechi acordau o deosebita atentie spatiului si orientarii spre cele patru directii. „Adesea, fiecare punct cardinal este pus în corespondenta cu un element, cu un anotimp si cu o culoare emblematica“, remarca el, aratând astfel universalitatea cunostintelor care în China au dat nastere la stiinta cunoscuta sub numele de Feng-Shui.
VASTU VIDYA (stiinta arhitecturii sacre) este una dintre cele mai pretioase comori ale stravechii întelepciuni indiene. Cuvântul „VASTU” înseamna „locuinta” iar „VIDYA” înseamna „stiinta” astfel ca VASTU VIDYA este stiinta proiectarii si construirii armonioase a locuintelor, care îsi are originile în Vede, scripturile sacre ale Indiei. Aceasta stiinta sacra s-a raspândit si în alte parti ale Asiei, inclusiv în Japonia, din ea derivând binecunoscutul sistem Feng Shui. În scrierile VASTU SHASTRA se afirma ca Pamântul este sustinut de o retea de linii de forta, dintre care unele îl parcurg de la Nord la Sud, pe longitudine, iar altele, perpendiculare pe primele, îl parcurg de la Est la Vest, pe latitudine. Fluxul unidirectional, geomagnetic de la Nord la Sud este numit JAIVIK URJA, în vreme ce fluxul dinamic, solar de la Est la Vest se numeste PRANIK URJA. Astazi se stie ca aceste câmpuri de forta geomagnetice influenteaza vibratoriu fiinta umana, caci fiecare celula a trupului actioneaza ca un rezonator, care preia si moduleaza specific energia din exterior.
Înteleptii din vechime considerau ca fiinta umana este predispusa spre anumite activitati, depinzând de momentul zilei, astfel ca au gândit si proiectat diferitele parti ale casei în armonie cu miscarea Soarelui si cu ciclul uman diurn. Cele 24 de ore au fost împartite la 8, numarul directiilor cardinale si intercardinale. Natura fiecarei activitati reflecta calitatile geomagnetice si functionale ale directiei corespondente, luând în considerare ca Soarele rasare la Est, se misca spre Sud si apune la Vest, luminând si dinamizând astfel diferitele zone ale casei“Astfel acesta este crugul soarelui însusi care duce la lungimea sau scurtimea zilelor si a noptilor. 44. Caci el face ca ziua sa creasca treptat si ca noaptea sa scada în acelasi fel. 45. Aceasta este legea crugului soarelui, el înainteaza si se retrage rând pe rând. Astfel i-a fost scris acestui astru harazit sa lumineze pamântul. “ Cartea lui Enoh
Dar cum e exemplificat cuvantul “Miazazi” in dex.? Iata-
 : Punct cardinal care se află în direcţia Soarelui la amiază.
Si acum iata in ce context apare aceasta nominare in Capitolul 73 – Cartea lui Enoh :
“1. Si catre marginile pamântului am vazut douasprezece porti pentru toate vânturile care ies din timp în timp pentru a se raspândi pe pamânt. 2. Trei dintre aceste porti se deschid în partea opusa cerului, celelalte trei la apus, trei spre dreapta si trei spre stânga. Primele trei privesc spre rasarit, ultimele trei spre miazanoapte. Cele care sunt asezate la dreapta si la stânga privesc spre miazazi si spre apus. 3. Prin patru porti ies vânturile de binecuvântare si de mântuire si prin celelalte opt vânturile de jale. Când ele sufla, ele aduc stricaciune pamântului si locuitorilor sai, apelor si tuturor celor ce traiesc în ele….”
Iar in Capitolul 74 :” 1. Primul vânt se numeste de rasarit pentru ca este primul. 2. Al doilea se numeste vântul de miazazi, pentru ca acesta este momentul când coboara Cel vesnic, Cel binecuvântat pe veci. 3. Vântul din apus se mai numeste si vântul scaderii pentru ca acesta este partea în care toate astrele ceresti se micsoreaza si coboara. 4. Al patrulea vânt, vântul de miazanoapte se împarte în trei parti: una este destinata locuintelor oamenilor, cealalta e ocupata de lacuri, de vai, de padure, de râuri, de locuri acoperite de întuneric sau de zapada, a treia este raiul. 5. Am vazut sapte munti mai înalti decât toti muntii de pe pamânt, de acolo se împarte chiciura, zilele, anotimpurile si anii vin si trec peste ele. 6. Am vazut sapte fluvii pe pamânt mai mari decât toate celelalte fluvii, unul curge de la apus spre rasarit si merge sa se verse în Marea cea Mare. 7. Celelalte doua curg din miazanoapte spre mare si vin sa se verse în marea Eritreei, catre rasarit. 8. Am vazut sapte insule mari pe aceasta mare, doua în apropierea tarmului, cinci în Marea cea Mare.”

Si acum:  ce sunt cele douasprezece porti pentru toate vânturile din aceasta carte?

giovedì 4 luglio 2013

OZ (vrajitor) sau ZO (mag)? In alegere sta raspunsul (FACA-SE VOIA TA! )



Pornind de la titlul poeziei (magul din zo), putem nota ca ascunde in sine un simbolism aparte ce ne poarta cu gandul pe meleaguri si timpuri destul de indepartate. Astfel cuvantul zo , conform scrierilor egiptene primitive, ar inseamna viata ; acesta insumat fiind la cel ce exprima fiinta,  prin prezenta magului,   il putem transcrie sub o alta forma, mult mai comprehensibila : “Creator de Viata“. Privind poezia drept o scriere alchimica, sa urmarim asadar, cum asterne pe hartie autoarea, misiunea ce o are de indeplinit acest “Creator de Viata”.  La o prima citire din partea fiecaruia dintre noi initiat oarecum in arta divinatorie a tarotului se observa cum tot mesajul operei se subscrie primei carti, arcana I- Magicianul. Dar ce anume poarta cu sine aceasta carte?
Arcana I Magicianul, scamatorul, iluzionistul, prestidigitatorul (Planeta: Soare; simbolizeaza: vointa) reprezinta intrarea in Templul simbolic din tarot. Calitatea principala a scamatorului este abilitatea sa. Magicianul nu are oprire, este condamnat la miscare eterna. Mana sa dreapta tine o sfera sau un disc, iar stanga o bagheta magica – simbolul puterii si armoniei. Sfera este, evident, feminina, iar bagheta este un semn masculin. Pozitiile lor atrag atentia neofitului spre mentinerea unui echilibru inainte de a se angaja pe calea cunoasterii. Sfera si bagheta sunt instrumente, chei si arme, calitati pentru a putea patrunde in Templu. Bagheta semnifica: control, curaj, putere, voluntariat. Sfera, dimpotriva, este sinonima receptivitatii; ea vorbeste de inteligenta, devotiune, umilinta, despre respectul neofitului pentru adevarurile care-i sunt transmise.Calitatea esentiala a Magicianului este abilitatea sa. Arcana este cheia Tarotului, litera ebraica Aleph simbolizand identitatea Lumii de sus cu Lumea de jos. Arcana simbolizeaza totodata pericolul sarlatanismului. Aplicatia in pozitie dreapta pentru consultant indica inteligenta creatoare, abilitate, vointa, incredere in sine, ambitie nobila, perseverenta. In pozitie rasturnata, Arcana indica consultantului faptul ca el se gaseste in fata unei situatii pe care nu o poate controla, care il depaseste, ca devine autonom. Rezulta ca jocul psihologic ii va pune tot mai multe probleme. Exista asadar in noi doua potentialitati care, in functie de alegerile pe care le facem pe parcursul existentei noastre, ne traseaza destinul , inclinind balanta ori spre creare ori spre disimulare; Creatia tine de Magician, cel ce da roade universalului in care este angrenat, iar disimularea tine de Sarlatan/ vrajitor care traieste in iluzie , e marca celui ce are doar impresia ca a ajuns la pragul de sus, intrucat lipsa valorii morale il impiedica sa ia parte  cu adevarat la Viata.
Versurile :
“Au plecat. Toti.
De speranta si disperare”
Releva miscarea, proprie existentei noastre, care ne impinge in permanenta la schimbare; suntem intr-o continua transformare, fie ca o percepem sau nu, manati fiind “de  speranta” pentru cei oarecum increzatori in scanteia divina ,  si de “disperare” pentru acei cu vedere mai opaca,  pentru a ne putea gasi astfel locul ce se pliaza cel mai bine pe sufletul nostru. Sa fi un vrajitor sau un magician depinde doar de noi, de cum ne alegem traseul …oricum drumul spre sud – spre centru – ne priveste pe toti, constientizandu-i valoarea acestuia intr-o mai mare sau mai mica masura :
 “urmarind busola noua ce arata sudul
si cantecul vanturilor”
de aici pleaca si suferintele si bucuriile noastre in parcurgerea acestui traseu…
De  aceea, nu intamplator , autoarea trimite cititorul la fantastica poveste Vrajitorul din Oz, prin acea descriere a personajelor insotitoare, cuprinsa intre  versurile mai sus amintite.
“Copila de miere si omul de otel,
Apoi femeia de jad si batranul de obsidian,
Baiatul de cupru si fata de nisip”
In timpul calatoriei sale, Dorothy ii intalneste pe Sperie–Ciori, pe Omul Tinichea si pe Leul cel Las, care se afla in cautarea unei minti, unei inimi si, respectiv, a unui curaj. Aceste personaje ciudate intruchipeaza calitatile necesare celor ce tind spre desavarsire. Probabil ca Baum a fost inspirat de cuvintele lui Madame Blavatsky: “Nu exista pericol pe care un curaj sa nu-l poata cuceri; nu exista nicio incercare pe care o inima neprihanita sa n-o poata trece si nu exista si nu exista nicio dificultate pe care vreo minte puternica sa n-o poata depasi”. De fapt, multe societati oculte, contrar dogmelor unor mari religii ale lumii, au sustinut ca oamenii trebuie sa se bazeze pe ei insisi in a obtine iluminarea (pe mintea, inima si pe curajul lor), niciun ajutor divin nefiind necesar. Si totusi, in poezia de fata, vom vedea cata importanta acorda autoarea Livia Buza ajutorului divin si cum transpare el in incheierea operei, ajutor  divin fara de care noi n-am ajunge la constientizarea si la simplu fapt de  A FI.
Interesanta este in povestire semnificatia cainelui lui Dorothy, Toto. Acesta reprezinta intuitia, vocea interioara, partea instinctuala si animalica din noi. Toto nu se inseala niciodata; de exemplu, atunci cand el latra la Sperie-Ciori, Dorothy il apostrofeaza: “Nu fi prostut, Toto. Sperietorile nu vorbesc”. Dar sperietorile vorbesc in taramul lui Oz. Falsul vrajitor, opus ca imagine Magului din Zo- celui Creator de Viata,  o invita pe Dorothy sa mearga cu balonul sau pentru a se intoarce la ferma din Kansas, unde visa la un loc mai bun undeva dincolo de curcubeu. Totusi, ea pana la urma asculta de Toto (isi urmeaza intuitia) si coboara din balon (acest lucru simbolizeaza lipsa aspectului moral, etic in dezvoltarea umana, fara de care viitorul  “mag”, indiferent de cunostintele acumulate nu va reusi niciodata sa le puna intru totu in practica , caci nimic nu se poate in universal fara liantul binelui ce leaga toate formele exitentiale ). Acest lucru o conduce catre ultima sa revelatie, si cu ajutorul Bunei Vrajitoare din Nord (ghidul sau divin), Dorothy intelege ca tot ceea ce-si dorea se afla in spatele fermei sale din Kansas. Aspectul acesta simbolizeaza faptul ca “scanteia divina”, tot ce cauta un om in evolutia sa spirituala, se afla ascunsa in el insusi. Binele este expresia divinului din noi, iar noi ca si forma creata de “Binevoitorul” (“Assur” in asiriana) Tata, avem datoria de a-L servi pentru “bunul mers al lucrurilor”.

Dar iata ce a spus despre “Vrajitorul din Oz”, Baum, autorul ei: “A fost inspiratie pura. Mi-a venit din nimic. Uneori, cred ca Marele Autor mi-a trimis un mesaj, si El m-a folosit ca instrument al Sau. Eu s-a intamplat sa fiu acest mijlocitor, si cred ca cheia magica mi-a fost data pentru a deschide usile intelegerii, bucuriei, pacii si fericirii”.
De remarcat este ca atat lucrarea mai sus mentionata cat si poezia Liviei Bazu se bucura de folosirea simbolismului si ocultismului in creatie; cu privinta acetui fapt in literatura, Baum scrie:
“Exista o tendinta puternica a scriitorilor moderni inspre introducerea unui misticism sau ocultism in scrierile lor. (…) In momentul in care avem din ce in ce mai multe cunostinte, dorinta noastra de cunoastere creste, si suntem mai putin satisfacuti pentru a ramane in ignoranta (…) Apetitul generatiei noastre pentru ocultism cere sa fie satisfacut, caci oamenii vor avea ganduri din ce in ce mai nobile si mai puternice”.
Adeptii teosofiei sunt doar simpli “cautatori ai adevarului; dezamagiti de lume, ei au format o organizatie, care se bazeaza in cea mai mare parte pe invataturile lui Helena P. Blavatsky, ce cauta o radacina comuna a tuturor religiilor, cu scopul de a forma o doctrina universala. Cele trei obiective declarate ale teozofiei sunt:
1) sa formeze nucleul unei fratii universale a umanitatii, fara deosebire de rasa, natiune, sex, casta sau culoarea pielii.
2) sa incurajeze studiul comparativ al religiei, filozofiei si stiintei.
3) sa investigheze legile neexplicate ale naturii si puterile latente din interiorul oamenilor.

Inchizand paranteza cu privire la caracteristicile teosofiei si intorcandu-ne la poezie, notam ca
“plecarea la drum” apare inca din primul vers: “Au plecat. Toti.”, pluralul avand rolul sa puncteze valentele aspectului existential al fiintei, manifestul ambivalentei fiind marcat si prin prezenta contrariilor.
Aceasta insiruire de aspecte contrastante, situate nu intamplator in perechi,  puncteaza parcursul unui traseu ce are ca unic scop transcendenta, iesirea din planul dual prin constientizarea coexistentei contrariilor. Parcursul initierii este de fapt atingerea momentului 0, este acea cale de mijloc propovaduita exoteric de catre Buddha.  Acest moment este cunoscut de toti marii initiati ca inceputul drumului de desavasirire a persoanei in fiinta. Desavarsirea intru Fiinta, poate fi un alt titlu al acestei poezii. Momentul 0 contine in el plus infinitul si minus infinitul.
Dumnezeu este dincolo de aceste energii polarizate fiind, totodata si unitatea lor (Taiji). Cele doua energii atunci cand se intalnasc si formeaza taiji-ul: “Reprezinta principiul Cerului si al Pamantului, marea structura a orice exista, parintii schimbarii, radacina si inceputul vietii si al mortii”. Intreaga structura energetica a universului este duala find modelata de cele doua energii fundamentale. Chinezii inteleg totul prin interpretarea celor doua aspecte existentiale: O zi lumina (zi si noapte), o fiinta (mascul si femela), dinamica (miscare si repaos), cald-rece, lumina-intuneric, nastere-moarte, exterior-interior etc. Odata generata existenta energetica, ea nu se mai opreste ci se transforma neincetat. Existenta nu este altceva decat o continua alchimizare. Intelepciunea universala se naste atunci cand omul sesizeaza modul in care se succed diferitele stari, iar el nu se mai incapataneaza sa le mentina! Nu putem ramane nici macar o fractiune de secunda in stagnare. Energia circula, nu sta!
Elementele opuse au si alta caracteristica : sunt complementare! avand rolul lor bine definit in expresia intregului; astfel e lesne sa remarcam in poezie si manifestul rolulului de ajutor al unuia fata de altul care-l contrasteaza, dar in aceasi masura il completeaza in scopul valorizarii:
astfel , mierea se pastreaza cel mai bine in recipiente de otel; jadul ca element solar, al yangului si obsidianul ca simbol al adancul pamantului sau ca expresie a  puterilor ascunse creaza ambele fatete necesare vindecarii, intregirii Fiintei; Obsidianul negru este unul dintre cei mai importanti învatatori dintre toate pietrele. El este asociat cu prima chakra. Acest centru energetic este resortul pamântului, fizicului, al supravietuirii si, uneori, al satisfacerii personale, egotice. Obsidianul negru este un maestru-învatator ce a venit printre noi pentru a ne învata ce este culoarea neagra. Negrul, reprezentând densitatea, întunecimea si necunoscutul, este polul opus culorii albe, care este ceea ce se vede, stralucirea si cunoscutul, simbol solar fiind reprezentat cum am spus prin jad, fiecare dintre aceste expresii este exact opusul celeilalte si deoarece sunt intim legate, una nu poate exista fara cealalta. Fiecare dintre aceste culori contine în ea toate celelalte culori; atât negrul cât si albul, în mod potential, au acelasi grad de lumina. Cu negrul la un capat al spectrului si cu albul la celalalt capat, întreaga panorama a culorilor poate penetra existenta, exprimându-si multiplele fatete de exprimare. Dadn posibilitatea unei vederi de ansamblu asupra cauzei raului. Obsidianul vindeca profund sufletul, extrem de protectoare, conecteaza chr 1 pana in centrul Pamantului, elimina tensiunea, blocaje si stresul, ancoreaza spiritul in corp, trezeste claritatea intelectului, unificarea cu Umbra, vindeca vechi traume, trezeste compasiunea si forta.
Jadul are aceleasi calitati ca si aurul; e de energie yang ca si mierea ce apare si ea nominata in aceasta insiruire de grup de cuvinte; exprima energia cosmica; nemurire, putere , renastere.
Indeamna la un parcurgerea unui traseu initiatic (7 culori ) simbol al serenitatii si puritatii intensifica sentimentul dragostei.
Un alchimist din China spunea ca: punand aur si jad in cele 9 orificii ale cadavrului, acesta nu putrezea, nu-si mai schimba forma.
Perechea “nisip- cupru”- cele doua merg mana in mana cand, spre exemplu, se prepara cafeaua turceasca; desi pare a fi o explicatie oarecum superficiala ea nu e tocamai asa, intrucat vine in intarirea ideii de a fi in slujba  Vietii, o expresie a nevoii stringente a fiecaruia dintre noi  a  intr-ajutorarii , avand drept unic scop desavarsirea personala si asceza pe planuri superioare . Un suport al acestei idei se gaseste si in povestea “Vrajitorul din Oz”, unde acea lovire de usa ferestrei si pierderea cunostintei, vartejul, tornada, releva putinta micutei Dorothy de a transcende planul propriei existente. Acolo, intr-o atmosfera tehnicolora ea se intalneste cu personajele benefice de a – i duce visul la indeplinire.
Universul se mentine in echilibru si prin echilibrul yin-yang al energiei. Deoarece corpul omenesc este un univers in miniatura,el atinge starea de armonie mentala si fizica in acelasi fel. Energia curge in corp prin meridiane si prin viscerele lor corespunzatoare ca urmare a interactiunilor dintre cele Cinci Elemente. Energia are patru directii - urca sau coboara pentru transformare, intra si iese pentru crestere. Energia ancestrala este depozitata in rinichi.
De remarcat este si ca in aceasta insiruire a grupurilor de cuvinte, se intrevede un ciclu evolutiv, notat prin efectul fiecarui element cuprins in versuri;  pe drumul ascendentei, omul trece de la acea dulceata  (mierea), acea scanteie ce-o poarta fiecare inlauntrul sau, dar in aceasi masura de la duritatea- maleabilitatea fiind prezenta doar prin puterea Vointei-  predispozitia de a nu ti constientiza Forta ce salasluieste in tine si mai mult de atata de a duce o viata in detrimentul Creatiei, putrezind astfel fara vreun rost in viata ( trimitere la caracteristica aliajului “otel” - fe-carbon: cu cat e mai mult carbon cu atat e mai dur,cu cat are in compozitie mai mult fier cu atat oxidul de fe da forma posibila a ruginii); la aprinderea dorintei spre renastere, de parcurgere a traseului initiatic, la care se alatura individul printr-o profunzime a gandirii,  Omul nutrind nevoia unificarii cu Umbra (obsidian), conferindu-i acestuia  perceptele vindecarii sufletesti. In final Omul Nou devine capabil sa transmita mai departe ceea ce el a invatat, ajutandu-i neconditionat pe ceilalti asa cum se cuvine, intrucat in el zac toate elementele ce-l fac capabil a fi un bun conductor (cupru) al energiei universale, fiind prezent peste tot , penetrand cu multa discretie, finete (nisip) ca un simplu veghetor al pasilor tuturor acelor ce-si manifesta strigarea.


Iata cat de frumos se pliaza culorile alese in descrierea cadrului si a personajelor cheie din poezie si povestire cu cele ce transpar intr-un fragment din Cartea lui Enoh, unde viziunea sa cuprinde si  descrierea “tronului slavei” pe care va sta Mantuitorul in ziua judecatii.

 De nominat este si Luminarea Soarelui la sud, drumul spre miazazi, intoarcerea la el fiind notata si in poezie : “ urmarind busola noua ce arata sudul/si cantecul vanturilor”:

6 Am vazut vânturile care fac sa se roteasca cerul si care pun în miscare pe orbitele lor soarele si stelele, si deasupra pamântului, am vazut vântul care sustine norii. 7. Am vazut drumul îngerilor. 8. Am vazut la marginea pamântului, bolta cereasca sprijinindu-se de el. Atunci m-am întors spre miazazi. 9. Acolo ard, noapte si zi sase munti de pietre pretioase, trei la partea de rasarit, trei la partea de miazazi. 10. Cei dinspre rasarit erau facuti din pietre de diverse culori; perle si antimoniu; cei dinspre miazazi erau pietre rosii. Vârfurile lor se înaltau pâna la cer ca tronul lui Dumnezeu, care era din alabastru si în partea de sus din safir.”  Cartea lui Enoh
In rugaciunea isihasta “Doamne, Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul” gasim, prin punerea ei in practica, simbologia si puterea ce-o conserva parcurgerea drumului spre sud. Astfel, soptind pe inspiratie rugamintea catre Domnul si pastrand tacerea pe expiratie, omul coboara privirea de la cap- pol al Nordului, spre inima – ca pol al Sudului, rezervandu-si  locul de inchinaciune acolo unde capul se aseaza cel mai bine ca punct de traire in Inima, intre genunchi. Intr-o frumoasa alchimizare a simtirilor, mintea coboara in inima…. Omul, lasa suflul sa-si continue fara oprire inchinaciunea, si dezmierdat fiind de o armonie deplina in Pacea cea Vesnic Vie,  gaseste acel  “punct din inima” ce-i confera Unirea in Ceea ce Vrea sa fie El.
Se stie doar din “Vrajitorul din Oz” ca Dorothy  a ajuns pe tărâmul Munchkinland și că ea a ucis-o pe Vrăjitoarea cea rea din Est când a căzut cu casa peste ea….asadar exista ceva dincolo de curcubeul “diverselor culori cu perle si antimoniu”, exista locul “pietrelor rosii”, a pantofilor de rubin…Deci, in povestire,
Safirul rosu- rubinul- este notat prin papucii rubinii ai fetitei Dorothy care, declarata fiind erou in taramul piticilor deorece a omorat-o pe vrajitoarea din Est cand a cazut cu casa peste ea, ii primeste cu ajutorul vrajitoarei din Nord, Glinda ce transferă printr-o pasă magică pantofii de rubin din picioarele vrăjitoarei moarte în picioarele lui Dorotheei, spre necazul vrajitoarei din vest ce si dorea. Rubinul este piatra pasiunii, a iubirii, datorita culorii ei sangerii fiind folosita in homeopatie in tratarea bolilor de sange. In antichitate, rubinul era considerat ca emblema a fericirii. Daca-si schimba culoarea era o prevestire rea si nu-si mai recapata culoarea rosie decat dupa trecerea nenorocirii. Are o actiune benefica deosebita asupra plamanilor si gatului. Deoarece contine cupru, puterile sale vindecatoare sunt neobisnuite. Le este de mare folos persoanelor timide atunci când ies in lume, precum si celor cu slabiciune psihica si fizica.
Safirul sau piatra azurie, este piatra cerului, simbol al sperantei, curajului, bucuriei si vitalitatii. Este numita si ‚piatra controlului’ este eficienta impotriva tentatilor marunte si poarta gândurile spre sfere mai inalte….asa cum sunt gandurile micutei Dorotheea cat si indemnurile autoarei Livia Buza, de sondare a universului exterior si a celui interior, din poezia “Magicianul din Zo” : “Ascultati/ascultati-va/Cautati/ cautati-va/Gasiti/ gasiti-va.”  Descrierea tronului Domnului capata sens acuma Vârfurile lor se înaltau pâna la cer ca tronul lui Dumnezeu, care era din albastru si în partea de sus din safir.”  Cartea lui Enoh
Safirul stelar ( “Aflati/insula –stea/ascunsa printre petalele rozei vanturilor)  are o semnificatie deosebita, pentru ca el ii dirijeaza pe calea cea buna pe oameni ale caror nazuinte ar putea fi puse in slujba intregii lumi. Safirul, vindeca bolile de ochi si este un talisman contra deochiului, a razbunarii si vrajilor. Safirul indeamna la meditatie si permite o iubire spiritualizata si tandra.
Izvorul poeziei este fara niciun dubiu apocrifa “Cartea lui Enoh” pana si ultimele versuri din poezie:"Veti cunoaste numele si meseriile voastre/ Si veti naste pe fiii pamantului.” trimit la cele scrise in Biblie in perioada potopului lui Noe : " Dumnezeu a binecuvantat pe Noe si pe fiii sai si le-a zis: "Cresteti, inmultiti-va si umpleti pamantul."iar cresterea are implicatie nu numai pe aspectul fizic, asta noi oamenii am uitat-o …pentru a ne inmulti si umple pamantul e nevoie de o oarece integritate fizica si psihica.
Celelalte perechi de cuvinte apar ca si descriere a efectului produs prin ascultarea si punerea in practica  a mesajului transmis de autoare; astfel, spre finalul poeziei,   acea insiruire de caracteristici ale Omului Nou,  a Omului Cosmic,
“Doar acolo veti putea deveni
Carne si oase
Piele si inima
Maini si picioare
Gura si plamani
Ficat si rinichi si suflet”
Nu e decat o descriere a ceea ce noi putem deveni dupa parcurgerea traselui initiatic.
Omul faurit din carne si oase, piele si inima, maini si picioare, gura si plamani, ficat si rinichi, poarta in sine si acea suflare de Viata, acel suflu divin ce-l defineste ca fiinta.  Ficatul si rinichii detoxifica organismul; stresul afecteaza pielea putand duce probabil si la psoriazis, dar si inima conducand la depresie; respiratia e asigurata de  gura si plamani; Deficienta Yin-ului Plamanilor
 are ca manifestari clinice: tuse care este uscata sau cu sputa lipicioasa, voce slaba sau ragusita, gura si gat uscat, senzatie de gadilare in gat (sau ca te mananca), oboseala, preferinta de a nu vorbi, constitutie subtire, transpiratii nocturne. Aceasta patologie este caracterizata de o deficienta a Fluidelor din corp, de aici uscaciunea, tuse uscata, gat si gura uscata, voce ragusita.
Expresia : “În carne si oase” , care apare notata si in poezie,  face referinta la nasterea unei noi persoane. Fiecare pereche de cuvinte are ca si scop evidentierea aservirii unui obiectiv specific. Astfel, implicatia sistemului vegetativ in asigurarea unei circulatii adecvate,e recunoscuta prin tonusul extremitatilor mainlor si picioarelor…. Senzatia de extremitati reci tine mai curand de un tonus modificat al sistemului nervos vegetativ; cu alte cuvinte, anumite fibre nervoase "programate" sa contracte vasele de sange sunt mereu "in priza". Aceasta nu inseamna neaparat o boala, ci tine de "setarile implicite" ale fiecaruia.