lunedì 28 luglio 2014

Demnitatea umana rezida in respectul cultural, inseparabil de cunoașterea reciprocă

bucuria de a fi impreuna- la cursul de italiana pentru copiii imigrantilor din Italia

Spațiul și timpul sunt acum zguduite de știință și tehnologie, iar întâlnirea dintre popoare și tradițiile lor devine din ce în ce mai problematica, creand ciocniri intre civilizații și probleme de coexistență. S - a suferit atât de mult din cauza fanatismului politic, religios și cultural, că suntem în mod legitim infometati in insusirea unei înțelegeri universale. Un exemplu tipic al acestei mentalități este sindromul de sat global. Pe cat de nobilă ar fi intentia, inca persista efectul mentalității coloniale. Cu toate acestea, există si o sete de înțelegere adevărată: "Noi nu putem trăi într-o lume consolidata în compartimente; celălalt devine o problemă, intrucat invadează viața mea și este ireductibil la felul meu de a percepe; dacă o extremă ne face să gândim că avem dreptate.. și ceilalti gresesc, cealaltă extremă este de părere că noi toți suntem potriviti pentru un anume fel de sat global. "Între aceste două extreme, isi fac loc cu prisosinta cuvintele pluralism și interculturalitate pentru a reprezenta o a treia abordare, fundamentul unei înțelegeri universale. Interculturalitatea nu înseamnă relativism cultural (o cultură pentru o alta) sau fragmentarea naturii umane. Respectarea demnității umane presupune respectul cultural, inseparabil de cunoașterea reciprocă - fără de care am cădea în tentația de a impune cultura noastră ca si model de societate umană. “Culturi și religii în dialog- Pluralism și interculturalitate” Raimon Panikkar

Dupa cultura antropologica etnocentrică, unii din noi am fi "evoluatii", iar ceilalti, "diferite alte popoare", ar fi "primitivii"; cu timpul, etnocentrismului i s-a opus policulturalismul, dar sub formă de relativism. Dar un relativism antropologic este la fel de etnocentric în sensul că, echivaland toate culturile ("o cultura pentru o alta"), implementează o devalorizare a tuturor culturilor, luate fiecare in parte pentru sine. Antropologul, de fapt, nu este un studios fără cultura: aparține unei culturi și se apropie de altele. Și atunci el trebuie să le înțeleagă, sa nu se uite la ele cu dispreț pe baza principiului "cultura mea este superioara celorlalte" sau oferindu-le o licență aparenta de egalitate, pe baza principiului "o cultură, inclusiv a mea, pentru o alta", ci intelegandu-le și, eventual, discutand despre ele. Problemele antropologice nu apar in recunoașterea sau nerecunoașterea Altuia - de fapt, o recunoaștere este inevitabilă în toate culturile individuale, absolut in toate – ci in cât anume Altul face parte din altă cultură. Astfel problema sta nu doar recunoașterea celuilalt ca atare, ci in cat anume celălalt apartine unei alte culturi.

Lo spazio e il tempo sono oggi scossi dalla scienza e dalla tecnologia e l'incontro fra i popoli e le loro tradizioni si fa sempre più problematico creando scontri di civiltà e problemi di convivenza. Si è tanto sofferto per i fanatismi politici, religiosi e culturali, che siamo legittimamente assetati di una comprensione universale. Un tipico esempio di questa mentalità è la sindrome del villaggio globale. Per nobile che sia l'intenzione, rimane pur sempre il risultato della mentalità colonialista. Eppure c'è sete di vera comprensione: "Non possiamo vivere in un mondo a compartimenti. L'altro diviene un problema proprio perché invade la mia vita ed è irriducibile al mio modo di vedere. Se un estremo è pensare che noi siamo nel giusto e gli altri in errore, l'altro estremo è ritenere che siamo tutti adatti per un tipo di villaggio globale". Fra questi due estremi, emergono sempre più le parole pluralismo e interculturalità a rappresentare un terzo atteggiamento, fondamento di una comprensione universale. Interculturalità non significa relativismo culturale (una cultura vale l'altra), né frammentazione della natura umana. Il rispetto della dignità umana esige il rispetto culturale, inscindibile da una mutua conoscenza - senza la quale cadremmo nella tentazione di imporre la nostra cultura a modello della convivenza umana.
Secondo la cultura antropologica etnocentrica, uni di noi noi saremmo gli ‘evoluti’ e gli altri, i popoli diversi, sarebbero ‘primitivi’; con il tempo, all’etnocentrismo si è sostituito un policulturalismo, ma nella forma del relativismo. Ma un relativismo antropologico è altrettanto etnocentrico, nel senso che, mettendo sullo stesso piano tutte le culture ("una cultura vale l’altra"), attua una svalutazione di tutte le culture, presa ciascuna per sé.L’antropologo infatti non è uno studioso senza cultura: appartiene a una cultura e si avvicina a culture altre. E allora deve comprenderle, non guardandole con sufficienza sulla base del principo "la mia cultura è superiore a ogni altra", o concedendo loro una patente di apparente parità sulla base del principio "una cultura, compresa la mia, vale l’altra", ma comprendendole davvero ed eventualmente anche discutendole. I problemi antropologici nascono non nel riconoscimento o non-riconoscimento dell’altro – in realtà un riconoscimento è inevitabile in tutte le singole culture, assolutamente in tutte – ma quando l’altro appartiene a una cultura altra. Il problema non è dunque solo il riconoscimento dell’altro in quanto tale, ma dell’altro in quanto appartiene a una cultura altra.

martedì 8 luglio 2014

RAPORTUL CU MINE, REFLECTAT PRIN ALTUL –dovezi din spatele mastii (JUNG)




Salome with the Head of John the Baptist.

Daca cineva ti-a facut vreo nedreptate, eu te voi chinui necontenit pana cand nu vei apuca sa ierti nedreptatea prin care ai trecut; dar nu numai cu vorba, ci si din adancul inimii tale rautacioase, aspect al sensibilitatii tale mizere; sensibilitatea ta este reflectata prin particularitatea violentei ce-o dezvolti.
In spatele mastii este oglinda prin care adevarata privire transpare; o prima dovada de curaj  ce ne conduce spre cararea din interiorul fiintei. Intalnirea cu noi insine este de fapt una din intalnirile cele mai neplacute, de care se fuge proiectand tot ce e negativ asupra lumii ce ne inconjoara. Cand devenim capabili a vedea Umbra si a –i suporta Cuoasterea, putem spune ca am parcurs doar o mica parte  din ceeea ce  urmeaza de acum incolo; o calatorie spre descoperirea inconstientului personal (Jung-arhetipurile inconstientului colectiv).
A te intelege pe tine e cel mai bun mod de a te apara in fata susceptibilitatilor si acest fapt satisface dorinta puerila de a te face inteles.
Ce se intampla daca toti ne abandonam pe noi insine? Daca accept virtutea altruista, transform pe mine insumi in egoistul tiran al Altuia. Nietzche spune: “iubirea voastra fata de altul este iubirea voastra rea fata de voi insiva/ voi alergati spre celalalt fugind de voi insiva. Iubirea pentru Altul nu este uitarea de sine. Prin intermediul constantei de a trai in afara, noi pierdem Sinele si devenim in mod intim egoisti.”
Ceea ce parcurgem in noi se rasfrange in actiune spre Altul. Prin uniunea cu Sinele ajungem la Domnul ce uneste in Sine paradisul si infernul; deci Sinele opereaza ca unico oppositorum, lasand loc spre cea mai directa experienta a divinului psihologic conceput. Nu Sinele e Domnul , chiar daca ajungem la Domnul prin Sine. Domnul e in spatele Sinelui, Domnul e deasupra Sinelui si este chiar insusi Sinele cand acesta transpare. El ia forma celui care trebuie sa ne vindece.Eul este doar subiectul constiintei mele, in timp ce Sinele este subiectul psihicului meu total , deci si a acelei parti ce tine de inconstient. Terminologia stiintifica a Sinelui nu trimite nici la Hristos , nici la Buddha ci la totalitatea figurilor corespondente, fiecare din ele e un simbol al Sinelui. Nu e Dumnezeu cel ce locuieste in tine, ci tu in Dumnezeu. “Dupa o lunga lupta cu toate slabiciunile si lasitatile prezente in mine, ma decisei sa fac loc trairii specifice singuratatii sfantului erou(emeritul, anacoretul) si a adevarului etern valid.”
Nu tu trebuie sa intervii asupra Celuilalt , ci asupra ta; intervii doar in situatia in care celalalt iti cere ajutorul sau sfatul. Gradina ta e plina de buruieni si tu vrei sa-l inveti pe aproapele tau ordinea si sa-l faci atent la defectele tale?!